Proverbe B

 

Baba borcu qolay odenmez.

Babaya (karşı olan) borç kolay ödenmez.

Datoria față de tată nu se poate plăti ușor.

Baba bergenı omırlık koca bergenı korımlık.

Babanın verdiğiömürlük kocanın verdiği görümlük.

Ce ți-a dat tata, este pentru o viață, ce ți-a dat soțul, este de suprafață. 

Babadan mal miras qalır adamlıq qalmaz.

Babadan mal miras kalır adamlık kalmaz.

Averea lăsată de tată poate fi moştenire, omenia însă, nu.

Baar celıne kelınım kuz celıne qızım şıqsın.

Bahar yeline gelinim güz yeline kızım çıksın.

La vântul de primăvară nora, la cel de vară, fata să-mi iasă.

(Explicație: vântul primăverii este rece, înegrește și crapă pielea. Vântul de toamnă nu este așa. Cu aceste vorbe mama își arată iubirea și ocrotirea pentru ființa iubită.

Baar kelse ot bulenır, pursat tüşse hqalq turlenır.

Bahar gelse ot yeşerıp çıkar, fırsat düşerse halk değişir, baş kaldırır.

De vine primăvara, iarba se înalță înverzită, lumea se poate schimba, întinerind.

Bahşış atın tışıne qaralmaz.

Bey veren atın dişi sayılmaz.

Calul de dar nu se caută la dinți.

(Explicație: Vârsta calului se află după numărul și forma dinților. Oricum, calul primit în dar nu se cade să fie cercetat asupra vârstei.

Bal tutqan parmağın calar.

Bal tutan parmağını yalar.

Cel ce a atins mierea, își linge degetul.

Bal bulduğundan bal sızar.

Bal (toptak) kavanosundan bal sızar.

Din vasul de pământ cu miere curge miere.

Bal bal demekmen avuz tatlılanmaz.

Bal bal demekle ağız tatlılanmaz.

Miere, miere spunând, gura nu devine dulce.

Balnı parmaq tavsır.

Balı parmak eksiltir.

Mierea se împuținează cu degetul.

Bala eşıtmese aytmaz, it kormese urmez.

Çocuk işitmese söylemez, it görmese ürümez.

Copilul nu vorbește dacă nu aude, câinele nu latră dacă nu vede.

Bala ușun bauğa, curt uşun cauğa.

Çocuk için bağlanmalı, yurt için düşmanla savaşmalı.

Pentru copil să te pregătești (de luptă), pentru patrie să te lupți cu dușmanul.

Bala oyından tentek cıyından bıqmaz.

Çocuk oyundan hovarda toplantıdan bıkmaz.

Copilul de joacă, desfrânatul de întâlniri, nu se satură.

Bala tıysan, caştan, bike tıysan baştan.

Çocuğu (kötü işten) menetmek istersen küçükken, karını da ilk sırada menetmelisin.

Copilul de mic, nevasta de la început trebuie să fie puși la punct.

(Explicație: După ce crește copilul iar nevasta se deprinde cu păcate, devine greu să-i mai controlezi).

Balaban başın balaban dertı.

Büyük başın büyük derdi.

Capul mare probleme grele are.

Balaban balıq kışkene balıqnı cutar.

Büyük balık küçük balığı yutar.

Peştele mare îl înghite pe cel mic.

Balaban qapının balaban tepkısı bolır.

Büyük kapının büyük sürgüsü olur.

Uşa mare încuietoare la fel de mare are.

Balalı üyde oşek bolmaz.

Çocuklu evde dedi-kodu olmaz.

În casa cu copii nu mai e loc pentru bârfă.

Balasız üy suvsuz tırmenge uşar.

Çocuksuz ev susuz değirmene benzer.

Casa fără copii seamănă cu moara fără apă.

Balaban loqma qap balaban lap etme.

Büyük lokma kap (ama) büyük laf etme.

Înghite bucata mare dar nu arunca vorbe mari.

Balabanğa sayğı kışkenege süygı ata oğıtı.

Büyüğe saygı küçüğe sevgi ata öğütü.

Sfatul strămoșesc este să arăți respect pentru cei mari, iubire pentru cei mici.

Balıq baştan sasır.

Balık baştan kokar.

Peştele se-mpute de la cap.

Bar barıştırır coq soğıştırır.

Varlıklı (kişi) barıştırır, yoksul vuruşturur.

Bogatul îi împacă, săracul îi pune să se bată.

Bar bolup bergen merdane coq bolup bergen divane.

Var olup veren merdane yok olup veren divane.

Dăruind, cel bogat devine om în timp ce săracul, doar nebun.

Bar bolsa aşın raattır başın.

Varsa aşın raattır başın.

Dacă vei avea mâncare, vei trăi cu capul liniștit.

Barğan cerınde bal cala, turğan cerınde tuz cala.

Vardığın yerde bal yala, oturduğun yerde tuz yala.

Să lingi miere acolo unde te vei duce, sare să lingi unde te afli.

Barğan cerın soqır bolsa bır kozın cum.

Vardığın yer kör ise bir gözünü kapa.

Dacă vei da de orbi acolo unde te vei duce, închide un ochi.

(Explicație: În țara unde te vei duce, dacă vei vedea lumea înapoiată, încorsetată în idei depășite, tu nu te arăra progresist și nu te afirma cu gândire avansată).

Barlı tapsa qonaqqa, carlı tapsa tamaqqa.

Varlıklı bulduğunu konağa ( yapıya) yoksul bulduğunu boğazına (verir).

Cel avut oferă tot ce are construirii în conac, cel sărac se străduie să mănânce tot ce are.

Barlının kiypı kelgeşı carlının canı şığar.

Varlıklının keyfi gelinceye kadar yoksulun canı çıkar.

Până îi vine cheful bogătașului, îi piere sufletul săracului.

Barlıqqa tarlıq bolmaz.

Varlığa darlık olmaz.

Cel cu stare nu cunoaşte strâmtorare.

Barlının qatında barınğan carlının qatında şalışmaz.

Varlıklının yanında barınan yoksulun yanında çalışmaz.

Cel ce s-a îmbogățit alături de bogătaș, nu poate să rămână alături de cel sărac.

Barman dep quvanma coqman dep cılanma.

Varlıklıyım diye övünme yoksulum diye yakınma.

Nu te bucura că ești bogat, nu te întrista că ești sărac.

Barnın üyı kerem üyı, coknın üyı verem üyı.

Varlıklının evi kerem evi, yoksulun evi verem evi.

Casa celor bogați este a generozității, casa celor săraci este a ofticii.

Bastırıqsız tahtanı cel alır cel almasa el alır.

Bastırılmayan tahtayı yel alır yel almasa el alır.

Scândura nefixată o ia vântul, de nu, o ia lumea.

(Explicație: Fata lăsată libertină poate să fie dusă pe căi greșite de un bărbat fără scrupule, sau, prieteniile rele o pot deruta.

Baş qayaqa ketse ayaq o yaqa keter.

Baş hangi yöne giderse ayak ta o yöne gider.

În ce direcție se îndreaptă capul, tot într-acolo merg și picioarele.

(Explicație: Dacă conducătorul, liderul, se îndreaptă spre bine sau spre rău, urmând calea dreaptă ori ba, mulțimea aflată în urma sa va merge în aceeași direcție).

Başı başqanın aqlı başqa.

Her başın kendine göre aklı vardır.

Fiecare cap are propria gândire.

Baş bol da soğan başı bol.

Baş ol da soğan başı ol.

Poți să fii cap dar să fi cap de ceapă.

Başı coq toşı coq başaracaq kışısı de coq.

Başı yok döşü yok başaracak kimsesi de yok.

Nu are conducător, nu are bază nici un bun organizator.

Baş saulığı dünya barlığı.

Baş sağlığı dünya varlığı.

Sănătatea înseamnă universul întreg.

Baş bolğan boş bolmaz.

Baş olan boş olmaz.

Conducătorul nu are timp liber.

Baș kes fidan kesme.

Baș kes fidan kesme.

Poți tăia capul, planta, nu.

Baş carılsa börk ışınde qol sınsa cen ışınde.

Baş yarılsa kalpak içinde kol kırılsa yen içinde.

Capul de s-ar sparge, va rămâne în căciulă, mâna de s-ar rupe, va rămâne în mânecă.

(Explicație: Faptele trebuie ținute în secret , ele nu vor fi făcute cunoscute străinilor)

Başıman ketken ayağıman kelır.

Başıyle giden ayağı ile gelir.

Cel care va pleca cu capul pe umeri, va veni cu picioarele.

(Explicație: Cel care va pleca de capl lui , într-o zi, va regreta și va reveni).

Başqa oskenın bavurı qattı.

Ayrı büyüyen (akrabasına karşı) kalpsiz olur.

Cel care va creşte separat va avea inima împietrită (față de rude).

Baş sallamaqman börk tozmaz.

Baş sallamakla kalpak eskirmez.

Dând din cap căciula nu se învechește.

( Explicație: Aprobând cu „da” orice acțiune, nu vei avea neplăceri. Este un semn de bufonerie).

Bay balası ay tıler, carlı balası may tıler.

Zengin çocuğu (gökteki) ayı ister, fakir çocuğu yağ ister.

Copilul bogătașului cere luna de pe cer, copilul săracului cere unt.

Bay qızı erınşek bolır.

Zengin kızı haylaz olur.

Fata bogatului este leneșă din fire.

Baydan oba qorqqan.

Zenginden üyük (tepe) korkmuş.

Movila chiar s-a speriat de cel bogat.

( Explicație: Turcii crimeeni din Dobrogea definesc cu aceste termen „oba” marile movile de pământ. Dobrogea are multe asemenea îngrădituri. Se crede că în anii 700 î.e.n. sciții care au cucerit Dobrogea au înălțat movilele. (1928, O.Tafrali, Les Tumuls de Callatis).

Aceste movile s-au construit având două scopuri: 

1.pe stepa dobrogeană întinsă ele se află la distanța de 10-15 km unele de altele, pe vreme de zi ele anunțau prin semne anu me evenimente; pe vreme de noapte semnalizarea se făcea prin focuri aprinse la vârf; 

 2.al doilea scop al construirii ar fi acela de a servi drept mormânt al marilor comandanți. Unele dintre ele, precum cele din jurul Mangaliei, oraș situat pe țărmul Mării Negre, au fost săpate până la temelie și s-au găsit oseminte și felurite bagaje.Movila mică este de finită „üyümşük" verbul "üymek" însemnând a îngrămădi. „üy -ev ”sunt termeni preluați de aici.„Oba” în limba azeră înseamnă cort, popoare ce trăiesc în corturi, termen care în ceagatayî este înlocuit cu yurt, mesken, ceadîr.( Hüseyin Kazım Kadri, Marele Dicționar al Limbii Turce, vol.I p.323. n.n.

În romanul „Tatarlar / Tătarii”, vol.I,II, în romanul „Șayp, fiul lui Qurtveli”, am evocat aceste „movile istorice” precum că ar fi morminte ale strămoșilor cumani și pecenegi, noi oprind căruța și rugându-ne pentru pacea sufletelor tinere căzute în război; de asemenea, < 23

noi, localnicii evitam să trecem pe lângă movile în timpul nopții, în popor circulând multe credințe legate de semnificația movilelor. Printre contemporanii anilor 1950-1960 a circu lat zvonul precum că tractoristul care a arat movilele a murit de moarte cumplită!)

Bayğa toy yasamaq ne ışkâr?

Zengine düğün yapmak işden midir?

Pentru cel bogat a face nuntă nu devine o problemă.

Baylı bike tırışa baysız bike qıdırşa.

Kocalı kadın zorlanıyor kocasız kadın geziniyor, gezişiyor.

Femeia cu bărbat se chinuie, femeia fără bărbat se plimbă.

Baysız bike padışa nenı bolsa qonuşa.

Kocasız kadın padişah neyi olsa konuşuyor.

Femeia fără bărbat este pașă, vorbește tot ce ar vrea.

Baylı arslanman qozı da eglenır.

Bağlı arslanla kuzu da eğlenir.

Cu un leu (animalul) legat și mielul se distrează.

Baysız bike qıdıra bausız uymaq tığıra.

Kocasız kadın geziniyor bağsız yumak yuvarlanıyor.

Femeia fără bărbat se plimbă, ghemul neprins se rostogolește.

Bausız uymaqnı kulde kor baysız bikenı elde kor.

Bağsız yumağı külde gör kocasız kadını elde (onda, bunda) gör.

Ghemul neprins să-l vezi în cenuşă, femeia fără bărbat s-o vezi lumii dată.

Baznası otken bal calar.

Nazı (hatırı) geçen bal yalar.

Cine are trecere, linge miere.

Bek dadandı qurtq kene keldı curtqa.

Pek tadandı acuze ( kadın) gene geldi yurta.

Prea s-a obișnuit femeia, iar la noi a revenit.

(Explicație: termenul curt, yurt are sensuri precum cort, localitate, casă, țară.Din ce țară (yurt) ești? De unde ( yurdun) provii ? Există expresiile: nu are (curt) patrie, loc.

A tras cu plugul peste țară; și-a dărâmat casa, a arat cu plugul până a transformat locul în ogor.

Bekârnın parasın el aşar, arqasın bit aşar.

Bekârın parasını el yer, sırtını bit yer.

Banii celibatarului îi cheltuie toată lumea, spinarea însă i-o mănâncă păduchii.

Bersen toydur, ursan tuydur.

Verirsen doyur, vurursan duyur.

Dacă dăruiești, satură-i, dacă lovești, să se simtă bătaia.

Berme camanğa keter yabanğa.

Verme kötüye gider yabana.

Nu-i da celui rău, va ajunge în mâna străinului.

Berme qolundaqın elge urarsın başın cerge.

Verme elindekini ele vurursun başını yere.

Nu risipi mulțimii ce ai, capul ți-l vei lovi de țărână.

Beruv bet cuvar.

Vermek yüz yıkar (ağartır ).

Dăruind, îți speli fața .

Besle qarğanı oysun kozunnu.

Besle kargayı oysun gözünü.

Îngrașă cioara ca să-ți sape ochiul.

Beslemenı eslemeden alma.

Beslemeyi hatırlamadan alma.

Pe cel special îngrășat nu-l lua fără să-l verifici.

Bemelesız qazanılğan malnı sünnetsız aşar.

Besmelesiz kazanılan malı sünnetsiz yer.

Averea câștigată fără rugă o va cheltui cel fără scrupule.

Bıldık qasap süyek satar.

Bildik kasap kemik satar.

Măcelarul cunoscut va vinde oase.

Bılegı qavi bır kışı cığar, bılgısı qavi bin kışı cığar.

Bileği kuvvetli olan bir kişi yıkar (yener), bilgisi kuvvetli olan bin kişiyi yıkar (yener).

Cel puternic va lovi (va învinge) cu brațul un om, cel înțelept va lovi ( va învinge) o mie.

( Explicație: Proverbul exprimă prețuirea acordată de popor culturii).

Bılgenge baş sıylı, bılmegenge ton sıylı.

Bilene (tanıyana) baş saygılı ( ağırlanır) bilmeyene (tanımayana) kürk saygılı.

Cel care știe ( învățatul) prețuiește capul, neştiutorul (ignorantul) prețuiește blana.

Bılmemek uyat tuvıl, üyrenmemek uyat.

Bilmemek ayıp değil, öğrenmemek ayıp.

A nu şti nu e rușine, a nu dori să știi este rușine.

Bin bılsen de kene bır bılgenge danış.

Bin bilsen de gene bir bilene danış.

Chiar de știi o mie, sfătuiește-te cu unul care știe una.

Bır atın arqasından bin at su ışer.

Bır atın arqasından bin at su içer.

După un cal, o mie de cai pot să bea apă.

(Explicație: În onoarea unui om respectat, o mie de oameni pot fi ocrotiți).

Bır tereknın tamırı, bır teknenın qamırı.

Bir ağacın damarı (kökü), bir teknenin hamuru.

Rădăcina unui copac ori coca frământată în aceeași copaie.

(Explicație: Sensul se referă la aceeași rădăcină și la același aluat).

Bır delı quyığa bır taş atar, qırq aqıllı şığaramaz.

Bir deli kuyuya bir taş atar, kırk akıllı çıkaramaz.

Un nebun aruncă o piatră în fântână, patruzeci de înțelepți n-o pot scoate.

Bır burşege qızıp corqan cağılmaz.

Bir pireye kızıp yorgan yakılmaz.

Înfuriindu-te pe un purice, nu-ți arzi plapuma.

Bırevı aşar bırevı qarar, qıyamet ondan qobar.

Biri yer biri bakar, kıyamet ondan kopar.

Unul mănâncă, altul se uită, nenorocirea de aici pornește.

Bır avuzdan șıqqan bin auızğa cayılır.

Bir ağızdan çıkan bin ağıza yayılır.

Ce a ieșit dintr-o gură, se împrăștie peste o mie.

Bırın qıymetın bılmegen binnı cıyalmaz.

Birin kıymetini bilmeyen bini toplayamaz.

Cel ce nu apreciază valoarea unui leu, nu poate aduna o mie lei.

Bır şeşekmen caz bolmaz.

Bir çiçekle yaz olmaz.

Cu o floare nu se face primăvară.

Bır fıncan qavenın qırq cıl qatırı bar.

Bir fincan kahvenin qırk yıl hatırı var.

Amintirea unei ceșcuțe de cafea poate dura patruzeci de ani.

Bır qoltuqqa ekı qarbız sıymaz.

Bir koltuğa iki karpuz sığmaz.

Nu încap doi pepeni într-un subraț.

Bır kışı qırq kışını azdırır.

Bir kişi kırk kişiyi azdırır.

Un om poate plictisi patruzeci de oameni.

Bır koz cılasa anau koz kulmez.

Bir göz ağlarsa öteki göz gülmez.

Dacă un ochi plânge, celălalt nu va râde.

Bır surunmekmen atın başı kesılmez.

Bir kere sürçmekle atın başı kesilmez.

Cu prima împiedicare nu se taie capul calului.

Bır mıq bır nalnı, bır nal bır atnı qurtarır.

Bir çivi bir nalı, bir nal bir atı kurtarır.

Un cui poate salva o potcoavă, o potcoavă poate salva un cal.

Bolğan pıtken bosağadan tışqa şıqmağan.

Olmuş bitmiş eşikten dışarı çıkmamış.

A crescut, s-a terminat, dar dincolo de prag el (ea) n-a plecat.

(Explicație: Proverbul este valabil pentru un om care nu s-a plimbat niciodată).

Bolımsızman üy bolğaşı boydaq qalğanım aru.

Olumsuzla evlenmekten bekâr kaldığım iyi.

Decât să mă căsătoresc cu un (o) incapabil (ă) e mai bine să rămân celibatar.

Bolumsuznı qoynına alsan ekı ayağı tışta qalır.

Olumsuzu (beceriksiz, salak) koynuna alsan iki ayağı (yorgandan ) dışta kalır.

De-l iei în pat pe incapabil, picioarele îi rămân înafara plapumei.

Boranın başına kelgen botanın da başına kelır.

Ayğır (erkek) devenin başına gelen deve yavrusunun da başına gelir.

Ce a pățit cămila (mascul) poate să pățească și puiul de cămilă.

Borç ödemekmen col cürmekmen.

Borç ödemekle yol yürümekle (biter).

Datoria cu plată se sfârșește, drumul, mergând. < 27

Borşqa ışken ekı kere esırır.

Borca içen iki kere sarhoşlanır.

Cel care bea din împrumut, se va îmbăta de două ori.

Borşqa aşalğan etnın süyegı boğaz cırtar.

Borca yenilen etin kemiği boğaz yırtar.

Osul cărnii mâncate pe datorie rupe gâtul.

Borş uzasa qalır, dert uzasa alır.

Borç uzarsa kalır, dert uzarsa alır.

Datoria prelungită se uită, durerea prelungită te doboară.

Borşlının tılı qısqa bolır.

Borçlunun dili kısa olur.

Limba celui dator va fi scurtă.

Borşlının tılekçısı alacaqlısıdır.

Borçlunun duacısı alacaklısıdır.

Cel care se roagă pentru datornic este cel care are de luat.

Boș meti bek lanğırdar.

Boş fıçı çok langırdar ( gürültü yapar).

Butoiul gol face multă gălăgie.

Boș şuval ayaqta turmaz.

Boş çuval ayakta durmaz.

Sacul gol nu stă în picioare.

Boș turğaşı baban saqalın culq.

Boş (işsiz) durmaktansa babanın sakalını yol.

Decât să stai fără ocupație, mai bine e să smulgi barba tatălui tău.

Bödenekten qorqqan tarı ekmez.

Bıldırcından korkan darı ekmez.

Cel speriat de insecte nu mai seamănă mei.

Börü qartlığın belletmez itke tışın aqşaytır.

Kurt kartlığını belli etmemek için köpeğe dişini gösterir.

Ca să-și ascundă bătrânețea, lupul își arată câinelui dinții.

Borı tumanlı auanı süyer.

Kurt dumanlı havayı sever.

28

Lupului îi place ceața.

Borının qartı ulur.

Kurtun kartı ulur.

Urlă lupul bătrân.

Boten sozmen ad kırlenmez.

Bühtan (iftira ) sözle nam kirlenmez.

Cu ponegrire nedreaptă renumele nu se murdărește.

Buğalmağan qolnı op te başına sal.

Bükemediğin eli öp te başına koy.

Mâna pe care n-o poți învinge, sărut-o și pune-o deasupra capului.

(Explicație: Dacă nu te poți opune ori din ce considerente omului puternic, du-te la apa lui, nu i te împotrivi, nu lupta cu el).

Bugunun cımırtası yarının tauığından qayırlıdır.

Bugünün yumurtası yarının tavuğundan hayırlıdır.

Oul de azi este mai de folos decât găina de mâine.

(Explicație: Nu se știe ce va fi mâine).

Buyurğan almaz cuvırğan alır.

Buyuran almaz koşan alır.

Nu primește cel care poftește, ci, cel care aleargă.