Proverbe A

 

Abaylamay sölengen, avurmay olır.

Dikkat etmeden konuşan, hastalanmadan ölür.

Cel care vorbeşte fără să gândească, va muri fără să se îmbolnăvească.

Abırlı keldı abıştı, tuvar otqa cabıştı.

Nisan geldi, apıştı, hayvan ota yapıştı.

A venit aprilie, natura s-a trezit , animalele la iarbă s-au repezit.

Abırlını aqlanız, altı aylıq cem saqlanız.

Nisanı haklayınız, altı aylık yem saklayınız.

Lui aprilie acordați-i dreptul, pregătiți pe șase luni hrană.

Abırlıde altı arıq, eş bolmasa cartı arıq.

Nisanda altı sepet,hiç olmasa yarım sepet.

În aprilie păstrați șase coșuri, măcar jumătate de coș s-aveți.

(Explicație: În aprilie iarba poate lipsi uneori, de aceea păstrați în coș ceva iarbă, măcar pe jumătate de coș, ca să nu vă moară de foame animalele).

Abrilı abrın saqlasa, abrisız men cendım der.

Şerefli kişi şerefini korusa, şerefsiz kişi ben yendim (galebe çaldım ) der.

Omul onest dacă își ocrotește onoarea, cel neonorabil, va zice că el a învins.

(Explicație: termenul „abri” pare să fie preluat din limba persană de la „abru”. Sensul lui este acela de a fi apă pentru față, pentru păstrarea demnității, a moralei, a onoarei.

Acele ışke şaytan qarışır.

Acele işe şeytan karışır.

Dracul își vârî coada când îți faci în pripă treaba.

Acındırsan arsız, acıqtırsan qırsıa bolur.

Acırsan arsız, acıktırsan hırsız olur.

De îl compătimești, va fi impertinent, de îl supui lipsurilor, va deveni hoț.

Adam bolğanğa bır söz ceter.

Adam olana nir söz yeter.

Un cuvânt e deajuns pentru cel ce este om.

Adamaq qolay, ödemek zor.

Adamak kolay, ödemek zor.

E uşor să promiți, e greu să plătești.

Adamaqman mal tükenmez.

Adamakla mal tükenmez.

Nu mai cu promisiuni, marfa nu se stochează.

Adamğa tayanma ölür, duvarğa tayanma, cığılır.

Adama dayanma ölür, duvara dayanma yıkılır.

Nu te baza pe om, el poate să moară, nu te sprijini pe perete, el poate să se dărâme.

Adamın aruvu alış- berışte bellı bolur.

Adamın iyisi alış-verişte belli olur.

Omul bun poate fi cunoscut în relația de afacere.

Adı şıqtı toquzğa, tüşmez endıgı sekızge.

Adı çıktı dokuza, düşmez artık sekize.

Ne-am înțeles la nouă, nu va mai coborî la opt.

Ağacaq qan tamırda turmaz.

Akacak kan damarda durmaz.

Sângele care va curge, nu rămâne în vene.

Ağaştan maşa bolmaz.

Odundan maşa olmaz.

Din lemn nu se face vătrai.

Aq aqşa qara kun üşün.

Ak akça kara gün için.

Banii albi sunt pentru zile negre.

Aq köt qara köt şabışta bellı bolur.

Ak göt kara göt yarışta belli olur.

Fundul alb ori negru se vede când e pus la încercare.

Aqıllı duşman aqılsız dostan iygıdır.

Akıllı düşman akılsız dosttan iyidir.

Duşmanul deştept este mai bun decât prietenul prost.

Aqıllı köprü tapqaşı aqılsız suvnu geşer.

Akıllı köprü buluncaya kadar akılsız suyu geçer.

Până deșteptul găsește podul, prostul trece apa.

Aqıllı balağa mal ne kerek, aqılsız balağa mal ne kerek.

Akıllı çocüğa mal ne gerek, akılsız çocuğa mal ne gerek.

La ce îi trebuie avere copilului deștept, de ce îi trebuie avere copilului prost.

(Explicație: Copilului deștept nu-i trebuie moștenire, el oricum va câștiga muncind. Copilului prost nu-i trebuie moștenire, el oricum va pierde averea).

Aqılğa kelmegen başqa kelır.

Akıla gelmeyen başa gelebilir.

Poți suferi de ceva ce nu ți-a dat prin cap.

Aqıl caşta tuvıl baştadır.

Akıl yaşta değil baştadır.

Înțelepciunea nu stă în vârstă, ci în cap.

Aqsaq qarğa aldın uşar.

Aksak karga önden uçar.

Cioara șchioapă zboară în față.

(Explicație: Cei cu puteri mai slabe, se orientează să se afle printre primii la pornire).

Aqşam bolsa qon, tan atsa qoş.

Akşam olunca dur (qon), sabah açılınca yürü, göç.

Dacă se înoptează, culcă-te, dacă răsar zorile, mergi, aleargă.

Aqşamın qayırından sabahın şerrı.

Akşamın hayırından sabahın şerrı.

Decât binele nopții, e mai bine să ai parte de supărarea dimineții.

Aqşamdan son cürgennı ya it qabar, ya aş.

Akşamdan sonra geze ni ya it kapar, ya da aç (kişi).

Pe cel ce umblă noaptea, ori îl atacă câinele ori cel flămând.

Aldın barğan orun qabar.

Önden varan mevki ( yer ) kapar.

Cel ce ajunge primul, ocupă locul cel mai bun.

Alet ışler, qol maqtanır.

Alet işler, el övünür.

Unealta munceşte, mâna se laudă.

Al kigen alınır, sarı kigen salınır.

Al kiyen alınır, sarı giyen geri kalır.

Cel ce poartă roșu este căutat, cel cu galben rămâne uitat.

Alışmağan kötte ıştan turmaz.

Alışmayan kıçta don durmaz.

Nu stă chilotul pe fundul nepurtat.

Allah'tan qorqmağandan korkulur.

Allah'tan korkmayandan korkulur.

Să te sperii de cel care lui Allah nu i se supune.

Alla berse tașqa pıter.

Allah verirse taşa biter.

Dacă -i voia lui Alla, crește și din piatră.

Alla catqızıp qapığa qaratmasın.

Allah yatırıp kapıya baktırmasın.

Să nu te pună Alla la pat și cu privirile la ușă.

(Explicație: Allah să nu -ți dea o boală ca să zaci așteptând ajutorul sau compătimirea celor din jur).

Alla qardaşnı qardaş yaratqan ama kiseni ayrı.

Allah kardeşi kardeş yaratmış, ama kiseni ayrı.

Allah i-a creat pe frați ca frați, dar buzunarul le-a fost separat.

Allah'ın onğarmağanın qul onğarmaz.

Allah'ın iyi, mutlu yapmadığını kul yapmaz.

Dacă Allah nu l-a procopsit, robul nu-l poate ajuta.

Alla uydurmasa üy bolmaz.

Allah (karı ile kocayı) uydurmazsa aile birliği olmaz.

Dacă nu-i potrivește Allah, familia nu se mai constituie.

Altın cerge tüşmekmen qıymetten tüşmez.

Altın yere düşmekle kıymetten dğşmez.

De cade jos aurul, nu-şi pierde din valoare.

Aman degenge qılış tıymez.

Aman diyene kılış değmez.

Sabia nu-l atinge pe cel care cere ăndurare.

Amelsiz alim cemişsiz terekke uşar.

Amelsiz alim yemişsiz ağaça benzer.

Învățatul are nu-și cunoaște limitele, seamănă cu pomul fără fructe.

Analı cetımnın avuzu oynar.

Babalı oksuzun közu oynar.

Orfanul de mamă își joacă gura, orfanul de tată își joacă ochii.

(Explicație: Orfanul care și-a pierdut tatăl și e în grija mamei, care chiar dacă se va recăsători, va mânca pe săturate, de toate;orfanul care și-a pierdut mama când tatăl lui se va recăsători, nu va mânca și nu va bea pe săturate.El va căuta mereu din ochi, ceva).

Analı kuzu quyruqlı bolur.

Anasını emen kuzunun kuyruğu yağlı olur.

Mielul ce a supt la mama lui va avea coada grasă.

(Explicație: Despre copilul fără mamă am mai discutat).

Anan Tat, baban Tat, ne kerek sağa balaban at, mın eşegın corğalat.

Anan Tat, baban Tat, neyine gerek sana büyük at, bin eşeğine rahvanlat.

Mama este tat ( un popor turcic? ) tata este tat, de ce ți-ar trebui cal mare, urcă pe măgar și simte-te ca atare.

(Explicație: Dacă cineva necunoscându-și limitele se dă mare, i se spune acest proverb. Ai mama și tata niște tat (pl.tat, tatlar pentru rom.tați.Dealtfel noi îi știm.Iar tu, vezi-ți de rang, nu căuta un cal înalt, urcă pe măgar și te leagănă cum ți-a fost dat).

Apaqayman aqay arasına esı ketken qarışır.

Karı ile koca arasına aklı gitmiş karışır.

Între soț și soție poate interveni doar cel care nu mai are minte.

Apaqayın tılı uzasa aqayın qamşısı uzar.

Karının dili uzarsa kocanın kamçısı uzar.

Dacă se lungește limba femeii, crește și biciul bărbatului.

Apaqay malı arqanlasan turmaz.

Karı malı ayağından bağlansa bile durmaz.

Averea femeii, chiar legată de picioare, nu-ți rămâne.

Apırıp şapırğanın esı sonradan kelır.

Apur şapur (malını) yiyenin aklı başına sonradan gelır.

Cel care consumă nechibzuit o avere, abia la sfârșit va deveni chibzuit.

Aptalın qarnı toysa kozı colda bolur.

Aptalın karnı doyunca gözü yolda olur.

Prostul sătul rămâne cu ochii duși la drum.

Ar etken kâr etmez.

Ar eden kâr etmez.

Cel care se rușinează, nu va avea profit.

Ar insanğa, yar civanğa caraşır.

Ar insana, yar civana yakışır.

Rușinea îl prinde pe om, iubirea, pe frumosul tinerel.

Ar kozden kâr yüzden bellı bolır.

Ar gözden kâr yüzden belli olur.

Din privire se vede ruşinea câștigul este pe figură.

Aranı kım bızar? Urpek şaşlı qız bızar.

Arayı kim bozar? Dağınık saçlı (düzensiz) kız bozar.

Cine provoacă cearta? Fata cu părul vâlvoi.

Araba audarılğan son col köstergen köp bolur.

Araba devrildikten sonra yol gösteren çok olur.

După ce se răstoarnă căruța, mulți își arată iscusința.

(Explicația: După trecerea evenimentelor grele se găsesc mulți care să vină cu propuneri salvatoare).

Arabanın ald tegerşıgı qayerden cürse art tegerşıgı de o yerden cürer.

Arabanın ön tekerlegi nereden yürürse arka tekerlegi de oradan yürür.

Pe unde trece roata din față trece și roata din spate.

(Explicație: După cum își orânduiește liderul unei comunități calea de conducere aleasă, poporul îl va urma ).

Arabanın taldasında cürgen it arabanı men süyrimen der.

Arabanın gölgesinde yürüyen köpek arabayı ben çekiyorum (yürütüyorum) der.

Câinele ce merge la umbra căruței, va zice că el trage căruța.

(Explicație: Proverbul dezvăluie poziția celui care nu face nimic dar se află în preajma celui care muncește cu adevărat).

Arıq atqa quyruğu avır.

Zaif, takatsız ata kuyruğu bile ağırdır.

Și coada îi pare grea calului slab.

Arpa aşamağan at qamşıman cürmez.

Arpa yemeyen at kamçı ile yürümez.

Calul care nu se hrănește cu orz nu trage nici cu biciul.

Arpa tarlasından biday alınmaz.

Arpa tarlasından buğday alınmaz.

Din lanul de orz nu se culege grâu.

Arpa, kurpe aş eken, altın kumuş taş eken.

11

Arpa, bulgur aş imiş, altın gümüş taş imiş.

Orzul, grâul fărămițat erau bune de mâncat, aurul și argintul, doar pietre s-au arătat.

( Explicație: Acest proverb s-a constituit după anii 1773-1776, sub țarism, în vremea de grea persecuție exercitată de Bugacev; printre turcii bașkurți are această alcătuire: „Iarba de alabot se mânca, aurul și argintul pietre rămâneau; în 1837, în Crimeea, în 1899, în Dobrogea, când a fost foamete, a cunoscut varianta: orzul, bobul erau bune de mâncat, aurul și argintul, pietre bune de răbdat).

Arpe kunı yalan aytqannın bayramda betı qızarır.

Arefe günü yalan söyleyenin bayramda yüzü kızarır.

Celui care minte în ajun, i se înroșește chipul de bayram.

Arsızın betıne tukursen cavun caua der.

Arsızın yüzüne tükürsen yağmur yağıyor der.

Dacă scuipi pe impertinent în obraz, el va zice că plouă.

Aru kıyım boy osturer, aru aş aqıl östürer.

Güzel giyim boylu gösterir, iyi aş aklı büyütür.

Haina bună întreține trupul, mâncarea bună mintea.

(Explicație: Îmbrăcămintea frumoasă și curată înfățișează un chip plăcut; mâncarea

bună și consistentă oferă sănătate și inteligență).

Asıl azmaz kema tozmaz.

Asil (kişi) azmaz, kemah (kumaşı) eskirmez.

Ființa nu descrește, postavul nu se învechește.

Aslı caman, alğanın camannar.

Aslı kötü (bozuk), aldığını zemmeder.

Cel rău din fire preferința ta o ponegrește.

Aslın cașırğan aramzade.

Aslını gizleyen haramzade.

Cel ce-și ascunde originile este vinovat.

Asılsan yüksek terekke asıl.

Asılırsan, yüksek ağaca asıl.

De vei fi spânzurat, preferă pomul înalt.

Aș ayu oynamaz.

Aç ayı oynamaz.

Ursul flămând nu joacă.

Așavı camannın kekıruvı caman.

Yeyişi kötü kişinin geğirmesi de kötü olur.

Cel ce mănâncă mult, mult râgâie.

Aş boru arslanğa şapşılır.

Aç kurt arslana saldırır.

Puiul ( de lup sau de cămilă) se aruncă și asupra leului.

Aș ne așamaz, toq ne aytmaz.

Aç (insan ) ne yemez tok (insan) ne söylemez.

Ce nu mănâncă (omul) flămând ce nu spune (omul) sătul.

Aș toqnın kozıne qaramaqman toymaz.

Aç toknun gözüne bakmakla doymaz.

Flămândul nu se satură privind în ochii sătulului.

Așq cırlatır, dert cılatır.

Aşk yırlatır, dert ağlatır.

Dragostea te face să cânți, durerea te face să plângi.

Aşqa qazan astırma tonğanğa ot caqtırma.

Aça kazan astırma, üşüyene ateş yaktırma.

Pe cel flămând nu-l pune să gătească, pe cel înfrigurat nu-l pune să facă focul.

(Explicație: Dacă un om flămând se va apuca să facă mâncare, va face prea mult, risipei dându-se. Cel care a răbdat în frig, va aprinde un foc mare, arzând prea multe lemne).

Aș kekırır, toq sekırır.

Aç geğirir, tok seğirir ( zıplar).

Flămândul va râgâi, sătulul va sări.

Aș tavuq tüşünde tarı korer.

Aç tavuk düşünde darı görür.

Găina flămândă va visa mei.

Așın berme qașın ber.

Aşını verme kaşını ver.

Poți să nu oferi mîncare dar oferă sprânceană.

(Explicație: Pentru a câștiga prietenie, nu ajunge să oferi mâncare, trebuie să faci semne cu sprâncenele, să fii vesel.

Aşıq er zaman alşı turmaz.

Aşık her zaman cuk oturmaz.

(Nu poți avea succes mereu, nu poți câștiga întotdeauna, uneori vei avea și pierderi).

Așıq oynağan azar, top oynağan tozar, oq oynağan alayın ozar.

Aşık oynayan azar, top oynayan hırpalanır, ok oynayan hepsini geçer.

Cel ce joacă așîk (joc frecvent la băieții perioadei de până la 1960, cu oase de legătură a piciorului de vită sau de oaie) nu progresează; cel ce practică jocul cu mingea, se chinuie; cel ce aruncă săgeata, îi întrece pe toți.

Aşman ecelı kelgen talaşır.

Aç (kişi) ile eceli gelen dalaşır.

Flămândul și cel pe moarte își dispută destinul.

At aunağan cerde tugu qalır.

Atın ağnadığı yerde tüyü kalır.

Fire de păr rămân acolo unde s-a rostogolit calul.

At barlıdan qız carlıdan.

At varlıklıdan, kız yoksuldan.

Calul (să-l iei) de la cel înstărit, fata (s-o iei) de la cel sărman.

(Explicație:Cumpără calul de la omul bogat, pentru că va fi gras și bine îngrijit. Fata s-o iei de la o familie săracă, căci va fi răbdătoare și supusă.

At borcıman qız borcın Tanrı oder.

At borcu ile kız borcunu Tanrı oder.

Datoria pentru cal și pentru fată, va fi plătită de Divinitate.

( Explicație: Datoriile făcute pentru cai și pentru căsătorie vor fi plătite prin muncă numai dacă Domnul Dumnezeul îți va da putere și îngăduință).

At alsan avuluman, qız alsan ıruvıman.

At alırsan avulu (cinsi) ile kız alırsan soyu ile aramalısın.

De vei cumpăra cal cercetează-i rasa, de vei peți fata, cunoaște-i familia.

Atqa arpa cıgıtke sorpa.

Ata arpa yigite et suyu (vermelisin).

Calului (să- dai) orz, flăcăului, supă de carne.

At mıngennın ton kıygennın.

At binenin kürk giyenin.

Calul aparține celui care l-a încălecat, cojocul este al celui care l-a îmbrăcat.

Atqa dostay qara duşmanday mın.

Ata dost gibi bak düşman gibi bin.

Privește calul ca un prieten, încalecă-l precum dușmanul.

Atadan korgen oq conar, anadan korgen ton pıșer.

Atasından gören ok yontar, anasından gören kürk biçer.

Cel ce a învățat de la tatăl lui va arunca săgeata, cel ce a învățat de la mama lui, va croi cojocul.

Atan altmışqa kelgende alda, sulda donulun al.

Baban altmışına geldikte oyala, ohşa gönlünü al.

Când tatăl tău va ajunge la șaizeci de ani, bucură-l, fericește-l.

Atasın tanımağan balasın buvar.

Babasını tanımayan çocuğunu boğar.

Cel ce nu-și recunoaște tatăl, își va gâtui copilul.

Atay balası altmışta aqıl- balıq bolur.

Babanın şimarık çocuğu altmışında akıl-balığ olur.

Copilul alintat al tatălui va deveni înțelept la șaizeci. (de ani.)

Atay balası altmış kışıge yastıq bolır.

Babanın yiğit çocuğu altmış kişiye yastık (dayanak, yardımcı) olur.

Fiul viteaz al tatălui său va deveni ocrotitorul a șaizeci de oameni.

At tuyağın tay basar.

Atın ayağının tırnağını tayı basar.

Copita calului doar de mânz va fi călcată.

(Explicație: Copilul va urma calea tatălui sau a unui om matur ).

At bar meydan coq, meydan bar at coq. At var meydan yok, meydan var at yok.

Cal avem, dar nu avem spațiu, spațiu avem, dar nu avem cal.

At ölür, meydan qalır, cıgıt ölür şan qalır.

At ölür meydan kalır, yigit ölür şan kalır.

Calul poate să moară, dar maidanul rămâne, viteazul poate să moară, dar rămâne gloria.

At mınmegen at mınse şaba şaba ottırır, ton kıymegen ton kıyse qağa qağa tozdırır.

Ata binmeyen ata binse koştura koştura öldürür, kürk giymeyen kürk giyse silke silke eskitir.

Dacă urcă pe cal cel ce n-a mai călărit, tot forțându-se, îl va omorî, dacă îmbracă cojocul cel ce nu l-a mai avut, tot scuturându-l, îl va învechi.

Atın qarağan artına qaramaz.

Atına (iyi) bakan arkasına bakmaz.

Cel ce își îngrijește bine calul, nu se mai uită înapoi. 

Atın aruvı arqanda, qızın aruvı Tarhan'da.

Atın iyisi (ayağından uzun urganla) kazığa bağlanmış olanlar,kızın iyisi (Qırım' da bir bölge olan ) Tarhan ' dakiler arasında olurç

Calul cel bun stă legat la stâlp, fata cea bună se află în șinutul Tarhan (din Crimeea).

Atlar tebışır, arada eşek ezılır.

Atlar tepişir, arada eşek ezilir.

Caii se bat între ei, la mijloc e măgarul bine bătut.

Atman apaqay cıgıtnın bahtına.

Atla karı yigidin bahtına.

Calul şi nevasta stau după norocul flăcăului.

Avcı avında, colşı colunda kerek.

Avcı avunda, yolcu yolunda gerek.

Vânătorul, la vânat, călătorul, pe drumul lui să fie.

Audarılğan car bolur aşıqközler bar bolur.

Devrilen dere olur, açıkgözler var olur.

Cel care se rostogolește, devine vale, cei capabili, prind avere.

Aulaqnın atı ozğaşı köyumun tayı ozsun.

Uzaktaki kişinin atı koşuyu kazanacağına köyümün tayı kazansın.

Decât să câștige calul celui venit din depărate, mai bine să câștige mânzul din satul meu. 

 (Explicație: Prefer câștigul consăteanului în dauna necunoscutului. Este puternic sentimentul patriotic, cocitadin).

Auratnı arı saqlar, penerni carı.

Avratı arı saklar peyniri deri. (tulum).

Morala ascunde ce trebuie ferit (sexul), brânza este păstrată în piele.

Avurmağanbaşına cavluq baylama.

Ağırmayan başına mendil bağlama.

Nu te lega cu batista dacă nu te doare capul.

Avur qumaș keș öter.

Ağır kumaş geç geçer ( satılır).

Materialul de valoare se vinde greu.

Avurup catqan ölmez, ökurup cürgen ölür.

Hastalanıp yatan ölmez, böğürüp gezen ölür.

Nu moare cel ce zace bolnav, moare cel care se plimbă urlând.

Avuzu qıyış bolsa da bay balası sölensin.

Ağzı eğri de olsa zengin çocuğu konuşsun.

Chiar dacă are gura strâmbă, să vorbească fiul bogătașului.

Ayağın corqanına kore uzat.

Ayağını yorganına göre uzat.

Răsfiră-ți picioarele după plapumă.

Aylaq kışı at qırslar.

Aylak kişi at çalar.

Omul dezordonat fură cai.

Aylanşıqlı bolsa da col iygı, qart bolsa da qız iygı.

Dolambaçlı da olsa yol iyi, kart ta olsa kız iyi.

Chiar dacă are întorsături, drumul este bun, chiar de e bătrână, fata este bună.

Ayrılğannı ayu aşar, boklıngennı qurt aşar.

Ayrılanı ayı yer, bölüneni kurt yer.

Pe cel despărțit ursul îl devorează, pe cel separat, lupul.

Ayrılaman degen apaqay ayrılmay qalmaz, şığaman degen ırğat, şıqmay qalmaz.

Ayrılacağım deyen karı ayrılmadan kalmaz, çıkacağım diyen ırgat çıkmadan kalmaz.

Femeia care zice că se va despărți nu va rămâne nedespărțită, argatul care spune că va pleca, nu va rămâne locului.

Ay bolur cılnı besler, kun bolur aynı besler.

Ay olur yılı besler, gün olur ayı besler.

Vor fi luni care vor hrăni anul, vor fi zile care vor hrăni luna.

(Explicație: În unele luni se vor câștiga bani pentru un an; uneori, câștigul unei zile va decide destinul unei luni.)

Aytmağan auızda sır bar.

Konuşmayan ağızda sır var.

Există taină în gura care nu vorbește.

Ayu kertme qoșmay cırlamaz.

Ayı ahlat (yabani armut ) koşmadan yırlamaz.

Ursul nu cântă fără a adăuga pere sălbatice.

(Explicație: Omul nu uită ceva drag și plăcut din viață, de aceea, nu va vorbi, nu va cânta fără acel adaos. Omul va povesti mereu ceea ce i-a fost drag.

Ayu balasın appağım, kırpı balasın cımşağım dep süyer.

Ayı yavrusunu bembeyazım, kirpi yavrusunu yumuşağım diye sever.

Ursul își alintă puiul cu „albul meu imaculat, ariciul, cu „molaticul meu”.

(Explicație: La cei pe care îi iubim, chiar și defectele ni se par calități).

Az bergen canından, köp bergen malından berer.

Az veren canından, çok veren malından verir.

Cel ce dă puțin, dă din suflet, cel ce dă mult, dă din avere.

Az da bolsa köp kör.

Az olsa da ( verdimse de) çok olarak kabul et.

Primeşte precum ar fi mult puținul pe care ți l-am dat.

Az qonuş kop tınla.

Az konuş, çok dinle.

Vorbește puțin, dar ascultă mult.

Az qolnı aşta, kop qolnı ışte kor.

Az eli aşta, çok eli işde gör.

Deschide puține mâini, dar vezi multe mâini muncind.

Az yașa çok yaşa, kelır olım er başqa.

Az yaşa çok yaşa, gelir ölüm her başa.

De trăiești mult, ori de trăiești puțin, moartea te găsește.

Aznı bısınmegen kopten qalır.

Azı beğenmeyen çoktan kuru kalır.

Cel care nu se mulțumește cu puțin, pierde mai mult.

(Explicație: Cel nemulțumit când primește plata mai mică, va pierde mai mult.

Azıqsız colğa şıqqanın kozı el torbasında bolır.

Yola yiyeceksiz çıkanın gözü başkasının torbasında olur.

Cel ce pleacă la drum fără mâncare, va privi bagajele celorlalți.