77 sene geştı Qırımtatarlarının o vahşi surgunınden, sebep kıbı haqsız faşistlermen bırleşme bolıp aytıldı nemse işgal zamanından! Surgunge cıberıldıler faşistlerge qarşı qırım taularında partizan bolğan tatarları, parti balaban kışılerı, bırleșken partizanlar cenubi tatar grupaları Mus tafa Ağa Selimov’nın komandasında.(foto NENKECAN jurnalı, 18 no. 2017, s.6-13).
Analar, mefkureler, balalar, qart aqaylar atılğanlar surgunge er nekadar ulları ya erkeklerı 51 no.Armya da asker ya subay bolsalarda, olar Aprıl /Nisan ayında 1945’ te Berlinge cetken bolsalarda! Soqaq uzun, Salğırman Yalta colında tızılıp kele. Men bo soqaqta cürdım ve tış doqtorı Gırey Ismetovıç’nın evıne barıp anası yağından Giraylardan kele ıruvı. Onda şımdı kop tatar bar, surgunden kelıp cerleşkenler soqağın adıda askeryenı tanıta epısı faşistlerden qurtarğanlar Almanya’nı. Salğır aqar suvnın adı 1600 de ve şımdı ep Salğır. Otırıp Salğırnın boyında şu şiirnı yazdım ve bastırdım Emel/ Ideal jurnalımda, no/27, 2010, s.4 ve Șiirler kițtaplarımda:
„2010 Aprel onbeşte edı...
Salğırın boyında tarih aşıldı.
Asırlar uştılar, 1700 keldı,
Salğırın boyında gonılım cöştı...
Aqar suv, Salğır, tatarlıq bıldıre,
Şo alşaq üylerden şın eşıtıle!
Kuluşmek, sözleşmek
Salğırın colında bır tatar qalavı!”
Sırasın tabıştırıp yazamız ki “Giray “ sözı “ose,balabanlaşa manasına kele. Ekı buyük yazarımız Qırım’dan, Idris Asanin ve Ablyaziz Veliyev (ekı tılde yazılğan 5 Hikaye kitabımızda), 2020 de, tanıttıq yazğanlarını:askerler ve subaylar epısı tatar ve epısı Qırım Evvel Hanlığından Berlin’ge cetışıp kelgende ana-baba-aile surgunde eken anau 5 unyon republikalarda,asılında boşlıqlarında! Men 10 defa kettım Qırım Vatanıma. Bırıncıde tușundım avdetke, organize alınde qayt malarına Vatanğa! Ceppar ağa Akimov yaşay edı o zamanlarda Mosku kenarında alşaq bır üyde onda kele edıler tatarlar miting yasap avdetnı ıstep...Kobılerı Ozbekstandan ekenler,onda alına edı senelık tatil. Sovyetlerde bır qanun bar eken,geroy generaller er ne etselerde, cezalanmay ekenler, ve bızım bılmemız kerek o generallarnı: pilot Amethan Sultan,Ismail Bulatov, Ablyakim Gafarov.Ceppar ağa surgunde bolğan tatarlarğa ayta eken:”30 cıl oğraştıq Vatanğa qaytmağa, haqlarımıznı alalmadıq, amma caşlarğa tarihımıznı tanıttıq.” 2015 senesınde tanıttım dünyamızğa bo kitapnı:”71 sene surgunden anıma torenımız” ve yazarlarım bolğanlar:Müstecip Ülküsal, Sabri Arıkan, Aleksandru Mihalça, Maryan Moyse, Anastasya Dumitru, Maryus Kelaru ve men.Kitap tanıtıldı Piteşti şeerınde, uluslararası sempozyumda meşhur bey dr.prof.mühendis Ilye Popa tarafından asıl Mihalça beynın qonuşmasında.
Bır qaş satır yazaman yaqında yazğan şiirımden:
77...
Bo sene 77 sene tola qırımtatar qayın surgunınden
Dünya tarihıne yazdıq bu surgunın fenalıqnı qalay etken
18 Mayıs bin doquz yüz qırq dort kunu unutulmaz
Aqırzaman anca bolaytıp cağar, insanlıq sone bıraz.
Bo sene bız 77 senenın cılavın tuydurıp dünyağa
Milletım surgunde vahşiyce berıldı qayıpqa
Aytacaqmız yamanlıqlarını em haqsızlıqlarını
Isteycekmız dünya tarihınden kerekken haqnı!
Qayerde korıldı bonday surgun ve yalancı qabat?
Qayerde boldı milletçe vatandan halqnı boşlıqqa atuvlar ?
Bır „7” tatarda oğurlı sayı degenler aqıllı qartlar,
Ekı „7” „7” ne ketırer bızge haq colında, ey, tatarlar!
1 Ocaq 2021
Zamanımızda imam-qatip ve muftı efendımız Necat Osman (1941-2019) Romanye de yazılğan kitapların qıymetını bılıp aytqan edı :” bızım tarihımıznı yaşatqan camılerımız em kitaplarımızdır”( meşhur ulı Eren Osman, bırvaqıtta lise talebemızın hatırasında) Eger boğaz dertı bolmağan bolsa ta kop camı, ta kop kitap basılar edı bızım tatar Dobruca’mızda, Qırım’dan ketırılgende bır zamanda Rusya işgalından sonra”.
18 Mayıs 2004 hatırası Sonğı senelerde ketalmadım Vatanım Qırım’ğa, ama bu ulke süygusunın sayfasını qapataman urmet men dua ve isyanman, duyğularımnı yaşatıp 18 Mayıs 2004 kunınde caz guzel bolsada yazğan kita bımdan bo sayfanı bıldırıp:’18 Mayıs kunın ertenınde, bo 60-ıncı surgun anımasında stalın zamanından dertlı hatıramıznı meydanğa ketırdık; cellı kun edı, bulutlı, sert avalı.O sebepten qonuştı Eldar caş aytıp:”babalarımız qalpaqların taşlamağanlar başlarından ne de yeleklerın arqalarından, er neqadar Qırım’da guzel caz bolsada.’ Maksi -taksimen kettıq balaban grupman korışmege, cerımız Marina -Yalta’ğa; onda şair Ef.Şakir Selim ve Emine hanım Avamilova parlamento üyesı mitingnı cürseteler.Qonuşqanlar taa kop hanım edıler, olar surgunnı yaşap kelgenler(çünkü erkekler bır qolın parmaqlarında sayılğanlar) ve cılap, anlatıp, surgunnı hatırlaylar! Meryem Ozenbaşlı doktır neurolog hanımın ıstegInde Romanya tatarların adına qonuştım ve aruv ış ettım, cemaat yaqşı qarşıladı ve o qara kunnı teran bolsa da tatlılaştırdım. Aytqanlarımdan hatırlayman:’Bız 150 cıl evvel ketkenlerın torunlarımız (baba tarafım Aqmesçit’ten ekenler rus çarlığın zulumını şegalmay ketkenler vatan terk etıp amma eş bır vaqıt Qırım’nı ve sıznı unutmağanlar. Oların, qurbanlarımızın selamını ketırıp bız keldık. Aytmağa keldık canğız tuvılsınız dep, çünki cüregımız sızınkımen bırlıkte qaynay.Keldık bırleşmege, qol tutuşmağa, barabar calbarmağa em bırlıkte cılamağa başqa cenosid bolmasın dep.’
Ciyıntıq „71 senede torunların anıması surgunnı” StudIS basımevı, 2015, s.90-91)
Sessız miting Kostencıde, Tatar Dernegın organizesınde, 18 Mayıs 2016.
18 MAI 1944 - Güner Akmolla
Au trecut 77 de ani de când toți tătarii din Crimeea au fost trimiși în surghiun sub acuzația nefondată de a fi colaborat cu fasciștii germani în timpul ocupației! Au fost trimiși în surghiun partizanii antifasciști din munții Crimeii, cu funcții mari în partid, partizani care s-au unit în forțele de Sud ale grupelor tătare de partizani sub comanda lui Mustafa Aga Selimov ( foto rev. NENKECAN, NR. 18/ 2017);
În Aqmescit este o stradă lungă, de la Salgăr la Yalta, se numește ARMIA 51. Azi locuiesc mulți tătari reveniți din surghiun, și urmași ai celor ce au eliberat Berlinul de fasciști în aprilie 1945; acolo, eu l-am vizitat pe dr. stomatolog Ghirey Ismetovici, rudă directă cu hanii Ghiray pe partea maternă. Au fost deportați mamele, soțiile, copiii părinții bătrâni ai luptătorilor din Armia 51 care era formată din soldați și ofițeri tătari crimeeni și care în aprile 1945 au ajuns la Berlin. Am mers pe strada lungă de la capătul nordic al fluviului Salgăr (așa se numea și la 1600, încât m-am mirat la 2001 de acest nume, deoarece în folclorul tătar există și un cântec numit „Pe malul fluviului Salgăr iar eu am scris poezia dedicată aceluiași fluviıu din Crimeea, în tătară și în română, publicând-o în revista Emel /Ideal nr. 27/ 2010 p.4 și în volumul de poezii „Șiirler" / "Poeme":
„2010 Aprel onbeşte edı...
Salğırın boyında tarih aşıldı.
Asırlar uştılar, 1700 keldı,
Salğırın boyında gonılım cöştı...
„Era la cincisprezece aprilie două mii zece...
Pe malul apei istoria se deschise.
Veacuri zuburară până la o mie șapte sute,
Pe țărm de Salgăr inima îmi crescuse...”
În Aqmescit / Simferopol strada Armia 51 există, mulți tătari locuiesc acolo, lângă dr. stomatolog Ghirey Ismetovici, descendent din partea mamei din hanii Ghiray ai Crimeii. Termenul înseamnă„cel care crește”.Doi mari scriitori tătari crimeeni, Idris Asanin și Ablyaziz Veliev (vol. bilingv „5 Nuvele” de G.Akmolla, 2020) au scris despre soldații și ofițerii tătari din Crimeea care au ajuns la Berlin, în timp ce familiile lor erau trimise în cele cinci republici unionale din soviete, de fapt în pustietăți.
Am fost de 10 ori în Crimeea. În primul rând eram interesată de modul organizat al revenirii în Patrie! Geppar Aga Akimov trăia la marginea Moscovei într-o casă modestă dar primitoare pentru toți tătarii care veneau la Moscova să manifesteze cerând și pentru tătari dreptul revenirii în Patrie, „avdet” cum spunem noi. Ei erau trimiși în majoritate din Uzbekistan unde își luau concediile anuale conform unei planificări riguroase. Exista în URSS o lege care permitea generalilor-eroi de război orice drept, aceștia, le-au spus tinerilor: „voi veniți după noi” și pomenesc acum numele acestor generali antifasciști: Amethan Sultan pilotul, Ismail Bulatov, Ablyakim Gafarov. Geppar Aga spunea tinerilor aflați încă în deportare: „Am luptat 30 de ani pentru drepturile poporului nostru și am reușit să-i lămurim pe tineri asupra istoriei noastre. ”În anul 2015 am publicat cartea „Memoria urmașilor la 71 de ani de la surghiun” întregind laolaltă, grupul celor care au scris despre etnocidul tătar: Sabri Arican, Mustegep Ulkusal, Alexandru Mihalcea, Marian Moise, Anastasia Dumitru, Marius Chelaru și eu. Cartea a fost lansată la Pitești, în cadrul simpozionului internațional al foștilor deținuți politici din România, sub președenția distinsului domn Ilie Petre, în anul următor, lansarea fiind făcută chiar de dl. Al.Mihalcea.
Redau câteva versuri scrise recent având ca temă acest barbarism al secolului nostru:
77...
Se împlinesc 77 de ani de la surghiunul tătarilor crimeeni
Noi am scris în istoria omenirii nedreptățile acestui grav fenomen.
18 mai o mie nouă sute patruzeci și patru nu se poate uita!
Apocalipsa - în lumea noastră- în asemenea mod va exista.
Anul acesta s-a dorit moartea poporului prin surghiun dat de dușmani!
S-a dorit moartea poporului prin surghiun general și neuman!
Vom spune mereu omenirii răutățile și nedreptățile făcute;
Vom cere mereu istoriei să judece vinovații de crime cumplite.
Unde s-a mai văzut un asemenea surghiun și închipuită vină?
Poporul să fie trimis în pustie locuri nejudecîndu-i-se vreo pricină?
Un „7” se consideră la tătari prin tradiție noroc și eliberare;
Doi de ”77” hei, tătari, ne va aduce mult așteptata repatriere !
În aceşti ani a trăit printre noi preotul musulman și muftiul Negeat Osman (1941-2019) care a apreciat astfel cultura și civilizația noastră: „Ceea ce dă viață eternă istoriei noastre este geamia și cartea” (cele brul fiu al domniei-sale, tot preot musulman, Eren Osman, cândva elevul licean al nostru îi păstrează o vie amintire) chiar și prin vorbe de duh precum: „De n-ar fi fost lupta pentru existență, noi am fi avut mai multe geamii și mai multe cărți în această Dobroge cândva a tătarilor aduși din Crimeea ocupată.
Evocarea zilei de 18 mai 2004
În ultimii ani n-am putut să mai merg în Crimeea,dar închei această acțiune de omagiu, rugă și revoltă amintind impresiile trăite în data de 18 mai 2004, și redau un fragment din volumul citat: "Dimineața zilei de 18 mai 2004 era acum la cea dea 60-a comemorare de la surghiunul guvernării staliniste; era o zi noroasă, cu aer răcoros, cu vânt puternic. De aceea, ne-a spus zâmbind Eldar‘că tații noștri nu lăsau căciula din cap și nu dădeau jos vesta, oricât de frumoase ar fi fost verile Crimeii,’ Am pornit cu maxi-taxiul la locul de întâlnire cu grupul mare, locul nostru fiind la Marina-Yalta; acolo mitingul începuse sub conducerea poetului Șakir Selim și a d-nei Emine Avamilova, membră a parlamentului tătar. Cei doi organizau cuvântările asigurând spațiu mai mare supraviețuitorilor surghiunului, care, erau mai mult femei (bărbații supraviețuitori se pot număra cu degetele unei mâini) ce vorbeau , povesteau și plângeau! Scenele cumplite pe care le retrăiau se revărsau în lacrimile fierbinți ale suferinței reale, în care neputința umană apasă mai greu decât orice asupra omului simplu. La propunerea doctoriței neurolog Meryem Ozenbașlă, am acceptat să vorbesc în numele tătarilor dobrogeni și bine am făcut, căci am impresionat adunarea în mod plăcut, mai îndulcind , dacă putem zice așa, amărăciunea acestei zile de doliu național. Rețin că am spus:’ Noi suntem nepoții celor care au plecat acum 150 de ani de aici (străbunicii mei din partea tatălui erau din Aqmescit) nemaiputând îndura opresiunea rusă, dar nu v-am uitat niciodată. Am plâns cu voi la surghiun, însoțindu-vă pe drumul groazei. Am venit să vă aducem salutul celor care n-au putut veni, al celor care au murit fără să vadă Patria dar jertfindu-se eroic pentru ea. Am venit să vă spunem că nu sunteți singuri, că inima noastră bate alături de mult încercata voastră inimă. Am venit să ne unim brațele, să ne rugăm și să plângem împreună, să sperăm și să nu mai permitem alt genocid.’
(vol.Memoria urmașilor la 71 de ani de la Surghiun, ed,StudIS, 2015, P.90-91)
Marșul tăcerii organizat de UDTTMR în Constanța, 2016, 18 mai
